Adnews: Ce sunt grăsimile și care sunt diferențele între acestea

 

Ce sunt grăsimile? Care este diferența între grăsimile saturate și cele polisaturate?

Structura chimică a grăsimilor începe cu un schelet de atomi de carbon legați între ei. Acestui cadru, numit glicerol, i se alătură acizii grași, structura devenind o triglicerida.

În grăsime, fiecare atom de carbon se leaga de alt atom de carbon și de obicei și cu atomi de hidrogen sau oxigen. Mulți dintre atomi formează legături cu doi atomi de H2 și cu doi de C. Dacă nu lipsește nici o moleculă de H2 din structura unui acid gras acesta se numește grăsime saturată.

Grăsimile de origine animală, cum ar fi carnea sau produsele lactate, conțin foarte mulți acizi grași saturați, ca și unele uleiuri, cum ar fi uleiul de nucă de cocos și de palmier.

Dacă două sau mai multe molecule perechi de atomi de H2 lipsesc din structura unui acid gras, acesta se numește grăsime polinesturată. Uleiurile de pește și majoritatea uleiurilor din plante, cum ar fi uleiul de floarea soarelui conțin acizi grași polinesaturați.

Oragnismul nostru are capacitatea să sintetizeze acizii grași saturați și nesaturați, dar nu și acizii grași polinesaturați importanți. Aceștia se numesc acizi grași esențiali.

Este grăsimea un lucru rău?

Grăsimea nu este un lucru înnăscut rău, este o componență fundamentală a structurii și funcționării corpului, așa cum sunt și proteinele, amidonul și zaharurile.

Fiecare celulă a corpului conține grăsime într-una din formele sale, dar la început este păstrată sub piele și în jurul organelor și fibrelor nervoase pentru a asigura izolarea și amortizarea șocurilor. Foarte puțină grăsime se află în mușchi. Grăsimea ține pereții celulelor și depune sau transportă vitaminele liposolubilei: A, D,E și K.

Grăsimea este de asemenea o sursă concentrată de energie. Oferă de două ori mai multă energie decât carbohidrații și proteinele. Un gram de grăsime furnizează 9 calorii în timp ce un gram de carbohidrați sau de proteine furnizează doar 4 calorii. Totuși din cauza că grăsimea se digeră greu, ea poate chiar să ne sece de energie.

Trebuie să ne amintim și că din cauza că proteinele păstrate în mușchi sunt mai ușor digerabile, în timpul antrenamentelor, organismul va folosi proteinele ca sursă de energie înainte de a trece la grăsimi.

Majoritatea americanilor consumă mult prea multe grăsimi în alimentația lor. Acest exces este asociat cu o sănătate precară, chiar cu boli cardiovasculare, cancer de sân, obezitate sau diabet. Din cauza că mâncărurile grase conțin puțină apă și ocupa loc relativ puțin, putem mânca mai multe grăsimi fără să ne simțim sătui. Deci este ușor să ne îngrăsăm cu alimentație cu conținut bogat în grăsimi.

Cum să reducem nivelul grăsimilor din corp?

Dieta unei persoane care încearcă să acumuleze masă musculară în timp ce încearcă să și slăbească sau să-și mențină greutatea, nu ar trebui să conțină mai mult de 10% din caloriile zilnice care să provină din grăsimi.

De exemplu, dacă scopul d-voastră este să consumați 3000 de calorii pe zi, limita sugerată de calorii provenită din grăsimi este de 100 (3000 x 0,1). Acest calcul este echivalent cu 33 gr de grăsime.

Aceste grăsimi ar trebui să fie polinesaturate adică, uleiuri de pește sau vegetale. Suplimentar, pentru a crește activitatetea metabolismului, este important să se intensifice și activitatea fizică. Țesutul muscular arde mai multe calorii decât grăsimi – chiar și când ne odihnim – îngăduindu-ne să ne menținem greutatea și să consumăm mai multe calorii.

Pentru ați ajuta organismul la ardearea grăsimilor puteți apela și la suplimente nutritive precum Grenade Thermo Detonator, Grenade Thermo Detonator Stim Free, Grenade Killa Ketones sau chiar L-Carnitină.

Nu uitați în tot acest proces de construire a masei musculare și de proteine, aminoacizi sau vitamine și minerale.

Surse alimentare de grăsimi sănătoase

Grăsimile sunt necesare organismului, întrucât ajută la absorbția vitaminelor solubile în grăsimi (precum vitaminele A, E si K) și întrețin senzația de satietate. Secretul este concentrarea pe grăsimile sănătoase (mononesaturate și polinesaturate) și eliminarea celor nocive (saturate și trans). Sursele alimentare de mai jos furnizează grăsimi din prima categorie.

Găsiți grăsimi bune în:

• pește gras care oferă omega-3, în special somonul, macroul, heringul, sardinele sau tonul;
• semințe de in măcinate;
• semințe precum cele de dovleac, susan, floarea-soarelui;
• fructe de avocado;
• fructe oleaginoase: fistic, alune de pădure sau nuci;
• ulei de măsline;
• ouă;
• fasolea;
• alimente fortificate: pâinea, lactate, cereale integrale, ouă, batoane cu cereale;
• untul din fructe oleaginoase precum untul din nuci și alune.

Articole din același domeniu:

Nutritia: Ce rol au vitaminele si mineralele in alimentatie?

Nutriția: Ce sunt carbohidrații si de ce sunt importanți?

Nutriția: De ce avem nevoie de proteine?

Adnews: Ce este colagenul si ce beneficii are acesta pentru organism?

 

Ce este colagenul?

Colagenul este produs în mod natural în organism și este o subsanță proteică prezentă în sistemul nostrum osos, digestiv, muscular, în piele, vase de sânge și articulații. Acesta are un rol important în regenerarea celulară și a țesuturilor conjunctive, găsindu-se în mai multe forme în organism, fiecare cu propriul mod de acțiune.

Organismul produce în mod natural colagen până la 30 de ani, însă producția scade treptat după această vârstă.

Nivelul de colagen din organism poate fi afectat și de factori externi precum poluarea, radicalii liberi, fumatul, consumul excesiv de zaharuri sau expunerea la soare, așadar suplimentarea din surse externe poate fi necesară după depășirea acestei vârste.

Împreună cu elastina (proteina elastică ce ajută țesuturile să revină la forma inițială după o contracție), colagenul asigură sănătatea și buna funcționare a întregului organism, în special a pielii, a oaselor si a articulațiilor, dar și a unor țesuturi protectoare, așa cum sunt cele care protejează rinichii.

Din punct de vedere chimic, colagenul este alcătuit dintr-o serie de aminoacizi precum glicina, prolina, hidroxiprolina și arginina. Acești compuși sunt construiți din molecule de carbon, oxigen și hidrogen.

Celule responsabile pentru secretia fibrelor de elastina si a colagenului se numesc fibroblaste si se gasesc la nivelul dermului. Aceste celule contin aproximativ 1400 de aminoacizi, iar prezenta lor in corp are o pondere mai mare in anumite tesuturi:

• 90% din tesutul conjunctiv

• 90% din masa organica a oaselor

• 0% din piele

Există până la 16 tipuri de colagen, a căror funcție și structură diferă. Totuși, 80 până la 90% din organismul uman este format în principal din colagen de tipul I, II și III . Tipul I apare mai ales în piele, tendoane, ligamente, organe și oase. Tipul II se găsește în principal în cartilaje, iar tipul III se regăsește în piele, mușchi și vase de sânge.

Tipul I este cel mai flexibil dintre toate și este secretat în piele, tendoane și oase. Tipul II e regăsit în cartilaje, tipul III în piele și vasele de sânge, iar tipul IV în țesuturile membranoase. Colagenul poate fi endogen (secretat în mod natural) sau exogen (aportul suplimentar din exterior).

Ce beneficii are colagenul?

Beneficiile colagenului sunt multiple. Acesta este essential pentru sănătate și are o serie de beneficii pentru majoritatea structurilor și a țesuturilor din organismul uman.

• Susține sănătatea articulațiilor – odată cu activitate fizică excesivă și pe termen lung, dar și prin procesul de îmbătrânire, uzura articulațiilor crește. Suplimentele de colagen pot ajuta la refacere sau la prevenirea distrugerii cartilajului din articulații.

Pentru că reprezintă 90% din structura ligamentelor, ale tendoanelor, ale fasciilor și ale articulațiilor, poate sprijini regenerarea celulelor acestora și poate reduce durerile și rigiditatea asociate cu simptomele artritei.

• Îmbunătățește sănătatea pielii, a părului și a unghiilor – Colagenul încetinește îmbătrânirea pielii prin hidratare, reducerea ridurilor și îmbunătățirea elasticității sale generale.

Colagenul este componentă principală a dermei, cea care îi conferă elasticitate și flexibilitate. Acesta menține pielea întinsă și previne apariția ridurilor, dar are și rolul de a împiedica apariția celulitei și a vergeturilor.

Prin rolul său de hidratare și de regenerare celulară, reduce efectele nocive ale factorilor externi asupra pielii și ajută la cicatrizarea mai rapida și mai eficientă a dermei. În plus, are un rol important și în creșterea, regenerarea și hidratarea corespunzătoare a părului, dar și în ceea ce privește creșterea și sănătatea unghiilor.

• Ajută la creșterea masei musculare – mușchii sunt și ei formați din țesuturi conjuctive, prin urmare nu este surprinzător faptul că o parte din proteinele din mușchi sunt tot colagen.

• Previne pierderea masei osoase – colagenul se găsește în cantități mari în oase, ceea ce le menține puternice și le protejează împotriva traumatismelor. Pe măsură ce o persoană îmbătrânește, pierde o cantitate mare de colagen din oase și dezvoltă o problemă neplăcută – osteoporoza. S-a demonstrat eficacitatea suplimentării optime cu colagen sau a unei combinație de colagen și calciu, împotriva subțierii oaselor și în prevenirea osteoporozei.

• Contribuie la sănătatea ochilor – Colagenul este prezent și la nivelul ochilor, cu precădere în cornee, care are nevoie de această substanță pentru a-și menține hidratarea și pentru a rămâne lubrifiată. Colagenul are și rol de tonifiere pentru globul ocular. Producția naturala de colagen la nivelul ochilor este stimulata de vitamina C.

Care sunt cele mai bune surse de colagen?

Usturoi – conține o cantitate ridicată de sulf, care ajută la prevenirea reducerii nivelului de colagen.

Legume cu frunze verzi – din nou, un exemplu ideal de alimente bogate în vitamina C. În plus, dacă vă place kale, broccoli sau spanac, veți avea de asemenea un aport de clorofilă, care oferă culoarea verde.

Ouă – dacă doriți să susțineți producția de colagen și să-i creșteți nivelul din organism, vă recomandăm să savurați ouă întregi. Gălbenușurile de ou conțin un tip de colagen care este răspunzător pentru menținerea unui păr sănătos și luminos. Pe de altă parte, albușurile de ou conțin mai mulți aminoacizi necesari pentru producția corectă de colagen.

Roșii – în special cele uscate la soare – conțin și ele niveluri ridicate de vitamina C necesară pentru a produce colagen.

Pește – nu numai că este foarte gustos, dar este și bogat în aminoacizi care susțin producția de colagen. Pielea de pește este o parte extrem de nutritive

Ardei roșu – reprezintă o sursă bogată de vitamina C, care este cheia în formarea colagenului. Ardeiul roșu este în esență un ardei verde copt și, în general, cu cât ardeiul este mai copt, cu atât conține mai multă vitamina C.

Fructe de pădure– căpșunile, murele, zmeura sau afinele sunt bogate în antioxidanți, inclusiv vitamina C. De asemenea, conțin acid elagic, care protejează pielea împotriva radiațiilor UV.

Vită – o sursă populară de colagen, care conține o cantitate mare de zinc, dar este și extrem de bogată în cei trei aminoacizi care formează colagenul – glicină, prolină and hidroxiprolină.

Citrice – lămâie, portocală, grapefruit sau mandarine – aceste culturi reprezintă una dintre cele mai bune surse de vitamina C.

Caju – toate fructele oleaginoase conțin multe substanțe benefice, dar caju este o sursă extrem de bogată în zinc și cupru, care susțin producția naturală de colagen.

Carne și oase de pui – puiul este o sursă bună de colagen, întrucât conține multe țesuturi conjunctive. Mai sunt și oasele de pui, care pot fi folosite pentru a prepara gelatină sau supă. În special gâturile și cartilajele de pui sunt o sursă bogată.

Carența de colagen

Reducerea cantității colagenului din organism este mai vizibilă în special la nivelul pielii după vârsta de 30 de ani.

Odata cu reducerea colagenului, funcțiile vitale încep să aibă, la rândul lor, de suferit. Persoanele care au o carență de colagen pot experimenta simptome precum oboseală și lipsa energiei, deteriorarea circulației periferice, reducerea tonusului muscular, diminuarea elasticității articulare și inflamarea sau chiar deformarea articulațiilor, dar și slăbirea funcției vizuale.