Tuesday, March 26, 2019

AdNews: Surse bogate in proteine vegetale

Cu siguranta avem nevoie de acești aminoacizi în fiecare zi dar nu la fiecare masă. Cei nouă aminoacizi pot fi derivați dintr-o singură sursă de hrană, sau o combinație de alimente, care formează împreună o proteină completă.
Stim bine ca proteinele din proveniență animală sunt complete si cele vegetale sunt adesea incomplete dar organismul uman nu are nevoie de toți cei 9 aminoacizi în fiecare porție de mâncare.

Cu un număr din ce în ce mai mare de vegetarieni și vegani, calitatea proteinelor vegetale (vs. celor din surse animale) devine un subiect important.
Și cei care sunt vegetarieni au nevoie de o sursă de proteine pentru creșterea masei musculare.
Iată cele 20 de surse bogate în proteine vegetale.

1. Semințe de cânepă

Semințele de cânepă conțin toți cei nouă aminoacizi esențiali, și sunt, de asemenea, bogate în fibre. Acestea oferă un raport optim de omega-3 și omega-6 acizi grași și sunt, de asemenea, bogate în minerale și antioxidanți. Aceste semințe sunt legate de reducerea inflamației la nivel de sistem și de echilibrul hormonal, printre multe alte beneficii.
100g de semințe de cânepă conțin 30g de proteine.

2. Semințe de chia

Semințele de chia sunt o sursă completă de proteine vegetale într-o formă ușor de digerat, și sunt, de asemenea, abundente în fibre și acizi grași omega3. Ele sunt, de asemenea, bogate în minerale, inclusiv calciu, mangan, fosfor, fier și zinc. Semințele Chia conțin, de asemenea, triptofan, care vă poate ajuta să obtineți un somn mai bun.

3. Quinoa

Quinoa, considerată a fi o pseudocereală, este și ea o sursă excelentă de proteinevegetale. De asemenea, este bogată în fibre, cupru, acid folic, magneziu, mangan, fosfor și zinc, precum și o serie de antioxidanți. Quinoa conține și saponine, cărora le sunt atribuite proprietăți antioxidante și anti-inflamatorii.
100g de quinoa gătită conțin 4,5g de proteine.

4. Hummus de năut și tahini

Humusul de casă, care este în mod tradițional făcut din năut (de asemenea, cunoscut sub numele de fasole Garbanzo), ulei de măsline și usturoi, formează o proteină completă atunci când este cuplat cu nuci sau semințe. Năutul este bogat în fibre, minerale și molibden. Data viitoare când prepari hummus, adaugă câteva semințe de floarea soarelui sau de susan (sau tahini- ulei de susan) în rețeta ta și te vei bucura de o proteină completă, si o inimă sănătoasă.
100g de hummus cu tahini conține 8g de proteine.

5. Orezul brun și fasolea

Combinația dintre o varietate de cereale integrale cu leguminoase formează o proteină completă. Din acest motiv, un castron de orez brun și de fasole este o opțiune foarte bună pentru un complex mare de proteine. Orezul brun este o bună alegere, întrucât nu conține gluten. Fasolea oferă o varietate de substanțe nutritive, inclusiv vitamina B1, o varietate de minerale, și molibden, un mineral extrem de util organismului.
100g de orez brun fiert conțin 2,6g de proteine
100g de fasole fiartă conțin 9g de proteine

6. Linte cu orez

Lintea este considerată o sursă foarte bună de proteine vegetale, carbohidrați complecși și fibre. Este o excelentă sursă de minerale, dintre care se disting fosforul, fierul, zincul și magneziul, dar si de vitamine din grupul B (B1, B2, B3, B5, B6 si B9). Cele mai indicate sortimente de linte pentru alimentație sunt lintea verde și cea roşie, care îşi păstrează cel mai bine forma şi proprietăţile în urma fierberii.
100g de linte fiarta contin 9g de proteine.
100g de orez brun fiert contin 2,6g de proteine

7. Spirulina cu nuci

Spirulina oferă aproape toți aminoacizii esențiali în sine. Aceasta conține, de asemenea, o gamă largă de minerale, împreună cu mai multe vitamine B și un număr de compuși antioxidanți. Oferă organismului clorofila, care este foarte benefică pentru sistemul circulator, împreună cu sistemul digestiv și ficat. Atunci când este cuplată cu nuci, care sunt, de asemenea, bogate în minerale, veți obține o proteină completă.
100g de spirulină conțin 58g de proteine
100g de nuci conțin 15g de proteine vegetale

8. Drojdia de bere inactivă

Drojdia de bere inactivă este adesea folosită în bucătăria vegetariană, mai ales pentru ca are un gust asemănător cascavalului. Mai este numita și ”proteina vegetarienilor”, deoarece este o sursă bogată de proteine complete, având peste 55% proteină de calitatate. Cu un conținut de 18 aminoacizi, fulgii de drojdie intră în categoria proteinelor complexe și pe lângă acestea, conțin și 15 minerale. Unul dintre beneficiile fulgilor de drojdie ar fi conținutul mare de vitamine B (după unele păreri, drojdia de bere inactivă conține și vitamina B12) care ajută la menținerea unui nivel echilibrat de stres, prevenția cancerului de pancreas, asigurând și o piele sănătoasă. Alte elemente aflate din belșug în fulgii de drojdie sunt: magneziul, chromium, cuprul, vanadiumul, molybdenumul și litiumul.
100g de fulgi de drojdie de bere inactivă conțin 44g de proteine

9. Semințe de floarea-soarelui, susan, in, dovleac

Aceste semințe sunt bogate atât în proteine, cât și în vitaminele E, B1, B6, acid folic, minerale, precum magneziu, seleniu, mangan, cupru, fosfor, dar și typtofan și fitosteroli.
100g de semințe de floarea-soarelui, crude, conțin 21g de proteine vegetale
100g de semințe de susan conțin 20g de proteine
100g de semințe de in conțin 18g de proteine
100g de semințe de dovleac, crude, conțin 24g de proteine

10. Nuci, alune, caju, fistic, alune de pădure

S-a demonstrat că nucile și alunele conțin din abundență atât proteine vegetale, cât și grăsimi sănătoase (chiar și Omega-3), fiind, de altfel, și o sursă bogată de vitamine și minerale. Nucile românești sunt și sursă de polifenoli (antioxidanți) alimentari.
100g de nuci românești, crude, conțin 21g de proteine
100g de migdale crude conțin 22g de proteine
100g de caju crud conțin 18g de proteine
100g de alune de pădure crude conțin 25g de proteine
100g de fistic crud conțin 25g de proteine

11. Soia

Produsele alimentare derivate din soia, cum ar fi tofu, edamame și tempeh, oferă proteine complete, grăsimi sănătoase și fibre. Fitosterolii, lecitina, acizii grași Omega-3 și alte substanțe din compoziția semințelor de soia împiedică dezvoltarea celulelor canceroase, în special în cazul cancerului mamar. Soia are efecte benefice și în ceea ce privește funcționarea tractului digestiv, ușurând procesele digestive și de asimilare. Consumarea produselor pe baza de soia duce și la un mai bun reglaj în ceea ce privește ciclurile menstruale. Este contraindicată în dietele celor ce suferă de hipotiroidie, a femeilor însărcinate și copiilor în vârstă de sub 3 ani. Trebuie alese, de preferință, produse derivate din soia din cultura organică, obținute prin fermentare.
100g tofu bio conțin 14g de proteine vegetale

12. Hrișca

Hrișca este bogată în vitaminele E, B1 si B2, dar și în proteine complete, carbohidrați, fibre, fosfor, magneziu, cupru, zinc, mangan, seleniu și fier. Deși nu face parte din clasa cerealelor (este o plantă ierboasă înrudită cu rubarba și stevia creață), hrișca este net superioara grâului, de exemplu, prin elementele nutritive care protejează organismul de factorii externi și îl fortifică mai ales în sezonul rece și la începutul primăverii.
100g de hrișcă boabe conțin 13g de proteine vegetale

13. Amarant

Un motiv pentru care ar trebui să introduci amarantul în dieta ta este conținutul său nutritiv remarcabil. Este mai bogat în minerale, precum calciu, fier, fosfor și carotenoide decât majoritatea legumelor. Este, de altfel, o sursă de proteine complete.
100g de amarant conțin 15g de proteine vegetale

14. Mazăre verde și uscată

Mazărea este bogată în proteine, minerale, vitamine și fibre esențiale pentru organism. Este o sursă esențială de vitamina K, care activează calciul din organism care este mai rapid asimilat de oase. Mazărea este și o sursă importantă de acid folic și vitamina B6, substanțe importante pentru combaterea osteoporozei și arterosclerozei. Mazărea conține și numeroase vitamine din complexul B: tiamina (B1), riboflavina (B2) și niacina (B3). Aceste vitamine ajută la reglarea nivelului de lipide, carbohidrați și proteine din organism. Pentru a obține un profil complet de aminoacizi esențiali, se recomandă a fi consumată cu orez brun integral.
100g de mazăre uscată conțin 24g de proteine
100g de mazăre verde conțin 3g de proteine

15. Fulgii integrali de ovăz

Ovăzul este o sursă bună de elemente nutritive precum vitamina E, zinc, seleniu, cupru, fier, mangan și magneziu. De asemenea, ovăzul este o sursă bună de antioxidanțifibre și de proteine. Una dintre componentele găsite în fulgii de ovăz – beta-glucanul – este o fibră solubilă despre care se consideră că are efecte benefice asupra nivelului de colesterol din sânge. Ovăzul este și o sursă importantă de vitamina B1, esențială pentru producerea de energie.
100g de fulgi integrali de ovăz conțin 13g de proteine
Pe lângă proteinele vegetale obținute din surse naturale puteți apela si la suplimente nutritive bogate în proteine vegetale.
Sursa: Adnews

Monday, March 4, 2019

Hardbody: Definiti-va masa musculara



În curând va veni vara și cu toții ne dorim să arătăm bine fie că mergem la plajă, fie că umblăm într-un tricou sau rochie mulată.
Am să vă ofer în acest articol  două regimuri alimentare experimentate de mine, unul mai drastic, pentru cei care doresc să slăbească mai mult și altul puțin mai lejer.
Scopul acestui program alimentar este de a arde grăsimea și de a păstra masa musculară atât de greu câștigată. Dar să o luam pragmatic și anume ce trebuie să mâncați efectiv, începând cu trezirea de dimineață și terminând cu cina. 

Prima masă

Prima „masa” este formată dintr-un cocktail de fructe, mere, banane, grape-fruit, struguri, personal obișnuiesc să beau un suc de mere și grapefruit făcut proaspăt la storcător la care adaug Glutamina de la High Energy plus un complex de vitamine și minerale.
Deoarece îmi place să mă antrenez dimineața când sunt cel mai odihnit, următoarea gustare este o porție „babana” de proteine din zer și 1 gram de L-Carnitină după care „fug” la sală. Imediat după antrenament iau 8-10 pastile de aminoacizi și 2 măsuri de proteine. După circa 2 ore servesc o masă formată din 10 albușuri de ou „condimentate” cu ceapă, ciuperci și salată verde. 

A doua masă

Următoarea masă este o mare friptură din mușchi de vită la grătar sau teflon cu salată verde și ridichi. Penultima masă este pește la teflon (macrou, cod sau păstrav), prefer păstrăvul pentru că este mai gustos și relativ ieftin, pentru gust îl stropesc cu suc de lămâie. Dacă până la ultima masă mi se face foame servesc o porție de proteine.

Masa de seară

Ultima masa constă din brânză de vaci dietetică 0% grăsime. Având în vedere că este foarte greu de înghițit, o garnisesc cu castraveți murați. Nu uit să mai iau 1 gram de L-Carnitină și 10 grame de glutamină înainte de culcare.
Concluzii: după cum observați este un regim bogat în proteine și sărac în carbohidrați și grăsimi. Am descoperit că acesta e singurul mod de a arde eficient grăsimile. Al doilea regim se adresează celor care au un metabolism mai rapid sau au de slăbit mai puțin, el este aproape la fel ca primul numai că la masa numărul 3 si 4 puteți adăuga o sursă de carbohidrați cum ar fi: cartofii fierți sau copți, orezul sau pâinea cu graham. 
Vă doresc succes și… să ne vedem…cu masa musculară definită!!!
Sursa: Hardbody